E prea mult să-mi doresc iubirea ta
Când de atâta dor suspină-mi inima?
E prea mult să te simt mult mai aproape
Să-mi dai îmbrățișări cinci, șase șapte?!
Onorabile stele, licărind, îngăduiți-mi
Să-i cânt iubitei mele chiar acum ceva,
Iar voi, lacrimi grele, spuneți-mi...
E prea mult să fie și să rămână a mea?!
E prea mult să-ți cer un blând sărut
În noaptea albastră așa de senină?
E prea mult oare definitiv să mă mut
În al tău suflet, scumpa mea regină?!
Onorabile stele, licărind, îngăduiți-mi
Să-i dedic o poezie s-o-nduioșez,
Iar voi, lacrimi grele, spuneți-mi...
E prea mult să-i spun c-o venerez?!
Dan Lucian Corb 14 martie 1990
Volumul: Din amintiri
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu