luni, 9 ianuarie 2017

M-aș duce pe o insulă pustie

M-aș duce pe o insulă pustie
O bună perioadă să mă relaxez,
Iar noaptea de mi s-ar părea și ea pustie
Pe armonii de valuri cu vântul să dansez.

M-aș duce pe o insulă pustie

Tot rătăcind visând printre bananieri,
M-aș vitaminiza totuși cu modestie
M-aș bucura de lucruri simple, mici plăceri.

M-aș duce pe o insulă pustie
Doar seara m-aș urca-ntr-un palmier,
S-ascult cu o antenă un radio cu poezie
Și fină muzică fiindcă-s ascultător fidel.

M-aș duce pe o insulă pustie

Aș sta pe-acolo cel puțin un an,
Dorindu-mi inspirația să îți pot scrie
Din dragostea pierdută un roman.

M-aș duce pe o insulă pustie

Și versuri mi le-aș pune-n manuscris,
Iar ziua de o fi și ploaie lasă fie
Te-aș săruta așa duios măcar în vis.

M-aș duce pe o insulă pustie

Pe mine însumi iarăși să mă regăsesc,
Că însăși viața e o frumoasă poezie
Și ochii tăi ce nu pot să-i mai regăsesc.

M-aș duce pe o insulă pustie

Iar de o navă-n zori de zi ar acosta,
Desigur mi-aș dori să fii tu într-o ie
Să faci o poză-n doi s-o poți posta.

Dan Lucian Corb 9 ianuarie 2017
Volumul: Pentru atunci

2 comentarii: