Eu tot singur sunt,
Lacrimă-n cuvânt
Dor și cânt.
Noaptea iar se lasă
Tu, așa sfioasă,
Singură-ntr-o casă
Suspin te apasă.
Dulcile chemări
Parcă-s depărtări,
Două întrebări
Peste supărări.
Și dintr-o tăcere
Clipe de durere,
Nicio mângâiere
Și mi-ai fost avere.
Dan Lucian Corb 8 ianuarie 2017
Volumul: Doruri albe de iarnă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu