Aşa cum ai promis într-o scrisoare,
Încă-i cald şi plâng în amintire
Dulcile cuvinte, dor ce doare.
Singur înspre seară, vântişoru-adie
Câmpul cu porumb iacătă foşneşte,
Ascult în surdină vechea melodie
Întrebându-mă pe mine cine mă iubeşte.
Răsfoiesc o carte cu coperţi lucioase
Alinându-mi astfel supărarea grea,
Ale tale gânduri, şoaptele duioase
N-ale mele gânduri le las să mai stea.
Vara a trecut şi n-ai venit iubire,
Poate că la toamnă cu o ploaie deasă,
Pân-atuncea-ţi las a mea dăruire
Într-o poezioară ce lacrima-mi apasă.
Dan Lucian Corb 2 septembrie 2015
Volumul: Parfumul florilor de vară
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu