Stau şi visez stând în pridvor,
Nicăieri în lume nu-i ca acasă,
Linişte, împlinire, satisfacţie, dor.
Căderi de frunze în depărtări
Şi-n sufletul meu nostalgie,
Au fost multe, multe-aşteptări,
Simt toamna cu-aromă de poezie.
Acasă, loc drag pe pământ,
Unde plângi, râzi, visezi şi renaşti,
Acasă, aşezământ veşnic sfânt,
Cel mai frumos Crăciun şi Paşti.
Parfumul de floare frumoasă
L-adulmec stând în pridvor,
Nicăieri în lume nu-i ca acasă
Linişte, împlinire, satisfacţie, dor.
Dan Lucian Corb 14 august 2005
Volumul: Amintiri dintr-un oraș provincial
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu