Te-ndrăgesc

Aud vântul verii ce-mi clatină fereastra
Şi văd cum norişorii se-apropie tiptil,
Hai ploaie-alină-mi singurătatea asta
În care plâng acum aşa ca un copil.


Mi-e dor să recitesc din clasici poezii
Mi-e dor de-un glas duios,duios,duios...
Mi-e dor de ale tale sărutări argintii
De ochii tăi superbi,de chipul tău frumos.


Mi-e dor şi de cuvinte ca ale tale,line
Mi-e dor desigur , şoapte,şoapte,şoapte...
Mi-e dor nespus de ale noastre ore pline
De mângâieri şi de cireşe coapte,coapte.


E-aşa o depărtare şi plouă,dulce ploaie
Şi-n miezul cald de vară te doresc,
Vino ca-n vis 'n-albastra mea odaie
Desfă-ţi măcar doi nasturi,te-ndrăgesc!


Dan Lucian Corb - Acum pe Blog